Semimaraton Brasov reloaded
Daca anul trecut am alergat la Fontainebleau, due to work and stuff, anul asta am avut noroc sa fiu in tara si sa pot reveni la Brasov. In capul meu puteam sa scot sub 3h, ca doar ma antrenam de o luna…. Problema a fost ca antrenamentele mele n-au depasit niciodata 5-6km si asta s-a vazut rapid pe urcari:(
Cum w.e. asta a fost super aglomerat pentru noi, am hotarat sa nu mai incurcam lumea si sa venim cu CFR-ul, cu bilete online si toate cele:) Chiar si la intoarcere am comandat taxi de la robotelul din gara si a fost super ok, recomand:). Noroc ca ne-a luat nasu’ de la gara, ca deja se prefigura un mare frig pentru a doua zi… La ridicat pachete am fost in echipamentul de concurs, sa testam temperatura… si concluzia a fost ca pe langa maneca lunga si tricou, ar mai merge si tricoul din kit, nu de alta dar la intoarcere am aterizat direct sub plapuma cu ideea de a nu mai iesi de acolo ever, ever…
Traseul a fost cum mi-l aminteam eu, doar ceva mai alunecos, nu mai zic ca pe la km 3 se vedea exact de unde incepe ninsoarea:)… iar la km 12-13 nici vorba de alergat (acum 2 ani am alunecat o singura data pe noroiul de acolo), acum era gheata, coada, putina flora de care sa te tii si nu puteai sa pui piciorul jos fara sa te duci spre „prapastie” (nu era chiar prapastie, doar abrupt si parea naspa de urcat inapoi).
Nota 10 pt fairplay, toti concurentii din jurul nostru ofereau un punct cat de mic de sprijin cand vedeau pe cineva dezechilibrat… nu de alta, dar erau sanse mari sa nu se duca numai unul in jos:)…. noroc ca dupa portiunea aia s-a putut alerga si mi-am mai spalat si eu din rusinea fata de boss care ramasese langa mine chiar si cand mi s-a terminat prima rezerva de energie inainte de poiana… problema a fost ca pe ultimii 3 km sunt fals plat cu urcare… iar celebrul deal vine dupa o panta destul de naspa pe langa gradinile din Racadau, asa ca tot ce depasisem pe coborare ne-a devansat pe portiunea asta:(…
Privind in urma, ma simt destul de naspa ca n-am putut mai mult (nu neaparat picioare, cat spate si respiratie), diferenta fata de acum 2 ani a fost de numai 5 minute in minus… poate daca nu se aluneca pe aia 2km, as fi scos sigur sub 3h… dar macar stiu ce e de imbunatatit: antrenamente mai lungi (ca in fond primii 4-5km de urcare usoara au fost chiar decenti), poate un brau pt spate, neaparat geluri (nu bauturi gata preparate ca sunt f dulci, eu mi le fac mai bune)… de genuchere pare sa nu mai am nevoie (and I’m so proud of me) … si… sa vedem ce o sa fie la Cozia…
V-am pupat,
Eof(b)
Atena tips and tricks:)
Atena era pe lista de vizitat de foarte multa vreme… alaturi de oracolul din Delphi, insa socoteala de acasa nu se potriveste cu datele de pe Google care spunea ca la Delphi se poate ajunge fie dupa un drum de vreo 3 ore cu autobuzul, fie unul de 1 ora si un pic cu masina persoanala… Deci a ramas doar Atena unde puteai sa ajungi usor cu avionul si apoi cu metroul:)
De fapt… am ajuns pe aeroport (nota 10 pentru Aegean Airlines) si cand sa ma duc sa iau bilete la metrou, doamna de la caserie a dat din cap a „nu” si apoi a aratat cu degetul catre afisul din geam care anunta greva intre 11:00 si 14:00… ca tot eram in Grecia:)) La moaca mea de „si io ce fac acum” ne-a trimis la autobuz si la traficul rezultat evident de lipsa metroului… Faza funny a fost ca la intoarcere am intrebat la hotel cat face metroul pana la aeroport, iar gazdele noastre au facut o moaca cel putin amuzata de faptul ca nu voiam cu autobuzul care era si mai ieftin (5E in loc de 8 duuh..), si mai sigur, si mai pleca si la intervale mici… Deci tot cu autobuzul am venit si la intoarcere…
Cu metroul am fost intr-o scurta vizita pana la portul Pireu in ideea ca vizitam ceva… deci loc mai dubios n-am vazut in viata mea… dar e port, la ce m-as fi asteptat oare… noroc ca oamenii din zona erau ok, albi, nedubiosi si relativ bine imbracati…
L.E. Trebuia sa coboram cu o statie mai devreme…
Sa revenim la tips and tricks:
– tot ce e de vizitat e in centru (pe Acropole) sau foarte aproape de centru (cand te calca barbari de toate natiile, cam greu sa tii in picioare multe monumente, casele au fost facute praf de cel putin 2-3 ori de-a lungul timpului)… singura exceptie este parcul Lofos Likavitou (e muntele ala cu o manastire in varf care se vede din oras si care iti rasplateste efortul de a urca prin parc cu o priveliste de milioane) si cimitirul Kerameikos (dar la care ajungi relativ usor mergand pe langa Agora pe Adrianou – strada cu restaurante, pana se termina strada si apare un semn cu directia buna:) ) – neaparat bilet full de 12 E, e valabil 4 zile si poti vizita 6 obiective legate de Acropole, inclusiv cimitirul de mai sus…. ofc, poti sa faci o aroganta si sa urci de 6 ori pana sus… sau macar de 4, in fiecare zi, dar e pacat de restul locatiilor:) Nu uitati de stadionul olimpic si muzeul Acropole…
– mancarea e la fel ca aia din vacantele in Grecia, cu mentiunea ca daca stai la masa de duce la 10-15 euro – totusi cel mai bun gyros l-am mancat „to go” in ultima zi in piata la Monastiraki.
– cataif, baclavale, alte prajituri, inghetata (daca e cald)
– cele mai ieftine bilete de avion par a fi pana in martie inclusiv… poate si pentru ca e cam frig… trebuie un pic de noroc sa prinzi 1-2 zile insorite ca sa te simti a primavara… desi noi veneam de la 6 grade in Bucuresti, deja la 12-14-16 era lux si n-ar trebui sa mai comentez asa mult:) Neaparat ochelari de soare, ca bate bine cu tot frigul ala…
– blocurile lor au aproape toate balcon si copertina… plus culoarea de „uniforma” (alb-galben)
– graffiti pe orice chestie de metal sau case vechi… ufff… si macar daca erau frumoase…
– nu mai mult de 4 zile, e arhisuficient…
– urmatoarea vizita peste 15-20 ani, ca sa mai puna astia niste coloane lipsa:) chiar ne gandeam ca ar fi mishto sa-l refaca:)…
V-am pupat,
Eof(b)
PS: Cum iti dai seama ca ai crescut mare? Trebuie sa gasesti raspunsuri la intrebari de genul „ce sunt moliile si cum scapam de ele” si „cum schimbi becul la o plafoniera”…
Pam-pam!:)
Inca vad la tabla, chiar daca stau in spate.
In lipsa de ziarul ring, play store-> sudoku
Inca scriu repede si frumos dupa dictare.
Mama lor de corporatii, mereu ma caut de card cand ies din sala (#fuckedupalready)
Mai misto in w.e, e mai gol si mai liniste…
Tot frig e…
… si haos la secretariat…
#ase #csie #facultate #futuicetrecetimpu’
V’am pupat,
Eof(b)
Gerble Expertul Dietetic
Adica o noua campanie marca Buzzstore si Nutrivita (cine vrea cont ca sa testeze produse, link aici).
Am promis ca o sa fac un review la sange, so here it goes:)
Citește restul acestei intrări »
Hercules nu a alergat la maraton
8 iunie 2014
Echipa: Andrei, George, Cezar, Alex, Marius
Sustinatori: Cristina, Petrina, Alex
Dupa dezastrul de la Ecomarathon (pe care o sa-l relatez curand, am avut insa nevoie de un maraton terminat ca sa inteleg ce s-a intamplat si sa prind curaj), am abordat cursa cu un pic de frica… daca nu mai pot, daca raman pe acolo? o „bucla” de 44km pe care nu o mai parcursesem anterior. Am vrut initial sa schimb proba, sa fac semi, dar Andrei mi-a promis ca mergem impreuna si o sa reusim cumva sa terminam in timpul limita. Trecem peste faptul ca in seara anterioara cursei, avand si ceva dureri dubioase la activ, chiar el propunea semi:) si aveam sa regret refuzul 12h mai tarziu;))
Gerble
Pe scurt:
1. In ultima perioada m-am informat ceva mai bine despre diete si alimentatie.
2. Am fost selectata de Buzzstore in campania de testare Gerble.
O sa analizez biscuitii la sange… sau as putea zice „la carbohidrati, grasimi si zaharuri”;)), important e sa facem cumva sa-i si primesc:)
Iar cu restul postarilor… stiu, sunt in urma grav… 🙂
V-am pupat,
Eof(b)
Croatia
Cum de ziua internationala a „hai sa stam, muncim altadata” nu s-a gandit nimeni ca ce bine ar merge un Pollman 3, si pentru ca varianta a 2a era mult mai cool, am dat o fuga pana la Plitvice Jezera, asa ca de week-end.
Citește restul acestei intrări »
Change is good
Pfff, de cand nu am mai scris… mai am niste posturi in draft, insa tot cu procesul etapei…
Titlu se refera la o replica din Dr House, „Time changes everything. That’s what’s people say, it’s not true. Doing things changes things. Not doing things leaves things exactly as they were.”
Bine, eu cred ca am cam exagerat cu schimbarile in ultimele luni, dar all for the greater good: myself:))
Citește restul acestei intrări »
Procesul etapei (39)
29.09.2013
MONICA
Cristina a insistat sa-l scriu !
Echipa mea (de fapt, a lui Andrei): Andrei P, Vlad, Andreas, eu, si cu intarziere pentru primul meci, Alex (a fost eroul nostru, de fapt)
Echipa lui Adi: Adi, Cristi, Costin, Andrei D
Citește restul acestei intrări »
Procesul etapei (33)
19.08.2013
MONICA
Negocierea
Mihai a facut singur echipele. Drept urmare, echipa lui poarta numele de “Inamicii” – Mihai C, Mihai G (care a plecat dupa 3 meciuri), Costin (nu a fost pentru primul meci), Bogdan, Cristi J, Doinita
Echipa cealalta (i s-a spus la un moment dat Accounting, din motiv de Andreas+Alex): Andreas, Alex, Cristi T, Vlad, Andrei, Monica
Citește restul acestei intrări »
Propozitii... aparent cu sens... 