Cum sa nu-ti faci treaba
Cat am fost plecata, printre sursele de „fun” s-a numarat si conversatia pe mail cu angajatii Vodafone. Long story short, eu am cartela si nu aveam posibilitatea sa sun in Roaming pe motiv ca nu e nici un operator agreat de Vodafone in Bangalore. Toate bune si frumoase, numai ca in Bangalore era plin de magazine pe care scria mare si cu alb pe rosu „Vodafone„:-|.
Ce m-a deranjat foarte tare a fost ca nici unul din angajatii de la suport nu a fost in stare, in nici un mail, sa raspunda concret si clar la intrebarile puse – eu puneam 3-4 probleme si ei imi raspundeau la maxim 2 – la distanta de 24 de ore!!! (si iar trebuia sa mai dau un mail la care mi se raspundea a 2a zi). Conversatia a durat astfel 2 saptamani (!!), dupa care m-am intors acasa si, evident, nu am mai avut nevoie… ca vorba aia „timpul trece, leafa merge!”
Asa ca scriu aici in speranta ca domnisoarele respective o sa dea in viata de angajati HR care sa le caute numele pe net si sa vada cat de (in)competente sunt:
____________________________________________
Draga doamne/ domnisoare Carmen Trifan, Alexandra Botoman, Georgiana Vacareanu si Claudia Tapoi,
Daca un client al firmei la care lucrez avea o problema urgenta cu produsul nostru care nu mergea, iar eu raspundeam in doi peri si cu informatii luate cu copy/paste de pe site, facandu-l sa piarda timp si bani, as fi zburat instant. Daca dvs scrieti ca roboteii „Va confirmam primirea si parcurgerea cu atentie a mesajului pe care ni l-ati trimis” la inceputul fiecarui mail, pentru ca apoi sa urmeze un continut incomplet si inutil, inseamna cel putin lipsa de respect pentru clienti. Am zis sa nu scriu concret ca sunteti incompetente pe mail, dar scriu pe blog.
Ca sa citez dintr-un mail: „In ceea ce priveste afisajul VODAFONE IN de pe telefonul dumneavoastra reprezinta o denumire generica, daca o putem numi asa a serviciului Vodafone din India, intrucat nu corespunde niciunui operator anume.” seriously, era ca optiune de operator, cum sa nu corespunda nimanui (???!) – iar eu, atentie logica, nu eram in stare sa sun, desi in jurul meu era plin de banere Vodafone. Daca ar fi sa ma iau dupa logica persoanelor de mai sus, sigla si numele Vodafone erau utilizate abuziv de un alt operator!
Bonus, ca voi nu stiti la ce firma lucrati: Bharti Airtel (operatorul care mergea la colegii cu abonament) si Vodafone sunt parteneri, chiar daca pe cateva piete (printre care si India) ei sunt competitori. Fiind parteneri, e si normal sa-si imparta reteaua (de aia colegii aveau semnal). De ce aveam eu barring restriction, ramane in continuare un mister…
Sunt client Vodafone de vreo 10 ani, nu am fost agatata in Politehnica de vanzatorii ambulanti de cartele. Acum, dupa asemenea servicii am 2 variante: fie trec la abonament (rezervandu-mi cu atat mai mult dreptul sa-mi bat p..a de toti incompetentii angajati acolo), fie ma mut la Orange.
Carmen Trifan, Alexandra Botoman, Georgiana Vacareanu si Claudia Tapoi, dvs ce sugerati sa fac?
V-am pupat,
Eof(b)
Surasul de seara
„Sa devii drogata, alcoolica si curva e foarte simplu: este suficient sa nu saluti babele de pe banca din fata blocului!”
Ani de-a randul, strada noastra a fost santier pentru ca de fiecare data aveam tevi de apa/gaze de schimbat. Cum toate lucrurile ajung sa aiba un sfarsit (dap, chiar si in Romania – vezi podul Basarab!), anul trecut au turnat si ultimele betoane, au curatat locul si au pus si gardulete noi ca sa pape si gura lu’ cumnatu’ cu pila la primaria sector 6:)
Nasuleala aici a fost ca gardurile lu’ cumantu’ sunt asa mai moderne, nu au bancute atasate de o parte si de alta a aleii, in consecinta babele noastre nu avura timp de un an loc la umbra sub vita de vie in arsita verii… Ascultand probabil rugile fierbinti, un suflet bland s-a indurat si a postat pe mica alee o banca lunga de lemn…
Da, Doamne, sa vina iarna si sa o fure tiganii ca sa faca focul! 🙂
V-am pupat,
Eof(b)
PS: Oamenii cu reclame in sidebar nu au observat inca ca eu nu mai sunt in India:)
That was it:)
Credeam ca odata cu urcarea in avion la Bangalore s-a terminat si mica aventura asiatica. Si chiar asa a fost, exceptand security check unde bietele mele decoratiuni au fost luate drept arme:))
„Miss, do you have and needles or pointy objects in your bag?”
„Ummm, not that I know of…”
Jur ca am fost sincera, cadourile erau impachetate in celofan, cutie si punga atunci cand le-am primit… doar nu era sa le desfac mai ales ca nu imi erau destinate:P – asta fiind studiu de caz pentru intrebarile de security check de la bagaje: „Do you own your baggage?” / No, „Did you pack it yourself?”/No, „Did you leave it unsupervized?” / Yes :))
Si bineinteles, ca sa nu ma trezesc cu cohorta de angajati de paza, la fiecare security check care a urmat le-am scos, le-am explicat ce sunt, le-am impachetat inapoi:))…
Buuun, aventura asiatica s-a terminat, a urmat aventura europeana:))
AirFrance si-a castigat renumele de „AirChance” pentru ca mereu exista posibilitatea ca fie tu, fie bagajul, fie nici unul din voi, sa nu ajunga la destinatie atunci cand era programat.
In dulcele spirit sindicalist francez, pilotii au intrat in greva sambata dimineata. Dreptul lor sa protesteze, nimic de zis, numai ca s-a anulat cate un zbor din fiecare destinatie, inclusiv asta de dimineata de la Bucuresti. Ok, stam sa ne programeze la zborurile de dupa-amiaza… Numai ca si alea erau aproape full, asa ca fetele ne-au dat frumusel cazare si mancare pana a doua zi…
Carcotasii m-ar intreba de ce ma plang, ca daca ar fi fost Blue Air, dormeam pe CDG… Numai ca, pana acum, cu BlueAir n-am avut nici o problema, cu AirFrance 2 din 2:)) Statistic vorbind, da cu virgula:))
„Would you like separate rooms?” – „Yes, of course!”
Si ne-au dat camere separate, in hoteluri separate, aflate in directii opuse fata de terminal!:)) Ca sa fie siguri ca sunt separate:)) (general info: la hotelurile de langa aeroport de poate ajunge cu shuttle-ul de la orice terminal si sunt foarte ok, mai ales pentru noaptea de dinaintea zborului)
Parisul e asa cum mi-l aduceam eu aminte:) Adica frumos, aglomerat si mare:) N-am apucat nici acum sa ajung in la Defense, dar avand in vedere ca am ajuns la hotel la 3 noaptea dupa o combinatie de metrou, rer, autobuz de noapte si taxi, hai sa zicem ca e ok:)) Worst case scenario, ramaneam intr-o bodega si mergeam la 5 sa ne luam lucrurile:))
Macar atat, bagajele au ajuns odata cu noi.
Stay tuned, urmeaza 2 surprize si incheiem categoria:)
V-am pupat,
Eof(b)
PS: Bangalore, India nici macar nu era pe primele locuri la categoria de vizitat… Turcia, Grecia, Spania, Italia… SUA, China… daca as fi mers in India, m-as fi dus in nord (my old dream Taj Mahal) :))… dar ma bucur ca a fost:)