Ecomarathon 2013

Mai 12, 2013 at 9:51 pm (Scurt si la... subiect!)

Sau, cum imi mai place mie sa-i zic, trifoiul iadului:)
Daca cititi acest post inseamna ca sunt inca in viata, cu mainile functionale; n-am nevoie de picioare ca sa scriu pe blog:)

Fiind primul maraton la care particip, am plecat spre Moeciu cu gandul ca, orice ar fi, o sa fiu in stare sa-l termin si nu pe ultimul loc (always aim high!:D). Semi-obiectivul „poate scoti si tu in jur de 7-8 ore” o sa ramana pentru editiile viitoare:)


Incep relatarea de la coada la cap: „Ati participat la ECOMARATHON 2013 cu numarul  198 de concurs. Timpul obtinut de dumneavoastra este    9:02:48 pe locul  53 in cadrul categoriei Maraton_Feminin_23-39_ani dintr-un total de  56 concurenti. Locul ocupat in clasamentul general (masculin+feminin) este  412 din  418 concurenti ce au terminat competitia.” (plus aia 90 care au abandonat). La categoria Open Misys, am obtinut un onorabil loc 4/6:)

Drumul spre Moeciu a fost foarte frumos, am ajuns pe lumina chiar si cu un pit-stop la Decathlon Ploiesti pentru inlocuirea „anvelopelor” unuia dintre participanti:) Ca o mica paranteza, zona de la cheile Gradistei este absolut superba, trebuia sa-mi reamintesc constant ca „eyes on the road”, soseaua pe de alta parte arata ca dupa bombardament.

Inchizand paranteza, traseul de la Moeciu este, cred, cel mai frumos pe care l-am vazut in viata mea.

Traseu EcoMarathon 2012

Copyright http://www.ecomarathon.ro

Bucla 1: cca: 14,2 km; START: Moieciu de Sus -> La Mandru -> Fundatica -> Scoala Fundata -> Moieciu de Sus
Bucla 2: cca 14,5 km; Moieciu de Sus -> Culmea Lunga -> Valea Lunga -> Cheile Gradistei – Moieciu -> Cheile Gradistei – Fundata -> Moieciu de Sus
Bucla 3: cca 13,2 km (mie mi s-a parut mai lunga de atat:P); Moieciu de Sus -> La Bisericuta -> Valea Bangaleasa -> Poiana Gutanu -> Poiana Plesii – Moieciu de Sus -> SOSIRE

Profilul traseului a fost ceva de genul:

Prima bucla a fost ok, urcarea nu era atat de abrupta pe cat pare in poza, iar pentru bucata de traseu din zona Fundata cred ca as fi avut nevoie de niste Google glasses care sa faca poze:). Cel mai simpatic aspect mi s-a parut faptul ca pe drum era plin de vacute si magarusi, altii decat cei numerotati care alergam de nebuni:))
Timpul meu, 2h:15.

Noroc cu optimismul de pe B1, ca pe bucla 2 m-am pleostit rapid. Dupa ce am obosit la prima urcare, jur ca nici nu mi-am dat seama cand a fost valea in care am coborat, stiu doar ca am ajuns la Cheile Gradistei (the „eyes on the road” area:D), m-am oprit un pic pentru realimentare (apa+gel+ceva de mancare) si apoi a inceput iadul:) – 419m diferenta de nivel pe aproximativ 3km care nu se mai terminau… undeva aproape de varf (desi nu parea sa fie acolo varful:P), ma gandeam serios ca ajung la Moeciu de Sus si abandonez. Era practic Azuga all over again. Si ca sa se potriveasca si mai bine, in casti aveam Rihana cu „Just gonna stand there and watch me burn / But that’s alright because I like the way it hurts / Just gonna stand there and hear me cry / But that’s alright because I love the way you lie / I love the way you lie„:D. Mi-au mai spus mie multi ca sunt un pic masochista:))

Am terminat B2 foarte aproape de timpul limita (adica 5h:45, deci 3h:30 numai aici) si am zis ca daca tot am ajuns la timp, hai sa merg mai departe. Nu m-am mai oprit la alimentare, masa astora era pusa undeva inainte de zona de cronometrare, am pornit direct printre gradinile moiecenilor pe bucla 3:). Prima urcare a fost ok-ish, m-am oprit un pic pentru apa sub un copac (eram practic pe deal, iar soarele batea nemilos din dreapta). Aici a fost punctul in care m-am bucurat ca am avut 2 sticle la mine; chiar daca rezerva era aproape fiarta, m-a tinut pana la Bisericuta la tanti cu apa (am inteles ca doamna respectiva sta in fiecare an numai acolo, punct de reper drag tuturor concurentilor:) ). Am ajuns la Valea Bangaleasa (limita 8h de la start) la 7h:10, suficient, credeam eu:(, sa scot sub 9h la finish. Aici insa mi s-a descarcat telefonul si nu am mai avut ca reper Endomondo care sa-mi spuna cat am facut si in cat timp. Ca mentiune, urcarea de pe Gutanu (diferenta de 359m pe 2.3km) mi s-a parut mult, mult mai usoara decat bucata Cheile Gradistei – Biserica Fundata. Din pacate picioarele nu ma mai ascultau (erau probabil prea ocupate sa ma injure:P), asa ca pana in Moieciu n-am reusit decat un mers mai rapid care m-a intarziat aproape 3 minute peste limita… Nu mai vorbesc ca toti pe care i-am intalnit pe drum imi spuneau ca mai sunt 2km:(… Cei mai lungi 2km din istorie cred; data viitoare nu mai intreb pe nimeni, ca oricum nu te poti baza pe ce zic…It’s ok, I’ll know next time to run like hell!

Investitii bune:
– Rucsacul cu 2 sticle de apa. Merita totusi incercata varianta cu centura + o sticla in mana, macar la un semimaraton.
– Gel energizant. Nu am avut nevoie de el la Brasov, iar kitul de concurs mai continea unul. Mi-au prins amandoua super bine.
– Echipamentul sportiv: maieu + genuchere + bete (de fapt unul singur, celalalt a sustinut pe altcineva:) ) + sapca + suport de mobil (multumim iepurasului:D) + ochelari de soare (am renuntat in ultima clipa la varianta sport imprumutata de la frati’miu si am mers cu ochelarii mei de fitze din AFI:P)
Castile m-au sabotat un pic, pe coborarile mai rapide aveau tendinta sa iasa din urechi:P.
– Simona s-a comportat impecabil, mai ales pe serpentine si dupa ce i-a taiat Cezar sonorul in Bucuresti, ca ea voia sa ne duca pe drumul ei, iar eu aveam drumul meu:))

Investitii mai putin bune: inscrierea la maraton:)))) Ok, glumesc, de fapt a fost o investitie super buna, dupa 42km aveam impresia ca pot sa mut muntii din loc si sa transform toate traseele in coborare pe curba de nivel:).

Purple heart – contabilitatea ranilor:))
– cipul de cronometrare avea o curea cu arici care in combinatie cu ciorapi mei scurti (never do that again) mi-a facut o zgarietura circulara de toata frumusetea un pic mai sus de glezna dreapta. Alternativa ar fi fost sa o mut pe celalalt picior, dar am zis ca mai bine il pastrez pentru cursa urmatoare:))
– unghie un pic rupta la mana stanga (cazatura 1, bucla 2, mama lor de pietre), julituri pe ambele antebrate (cazatura 2, bucla 3, mama lor de pietre)
– unghii de culoare mov dubios la ambele picioare (dubiosenia scade incepand cu degetele mari:P)
– mica julitura de la rucsac un pic mai jos de umar.
– bronz cu forma de bretele pe umeri si cu pantaloni+genuchere. Sper sa se calmeze pielea pana duminica viitoare:P
– febra musculara nu o mai mentionez:P, am atenuat-o, sper, cu mica repetitie de bucata de bucla 3 de azi dimineata. Traseul in sine nu a fost ff greu (desi eu m-am miorlait un pic, nu prea voiam sa transpir:P), insa dupa 28km se simte un pic altfel. Eh, macar aratam fresh in poze:)

Random, fun facts:
Am stat aproximativ 45min pe scari la caminul cultural, incapabila sa ma misc:) Nu am reusit decat sa-mi scot adidasii din picioare si sa-i golesc de pietricelele, frunzele si ramuricile (?) adunate pe traseu.
Drumul pana la pensiune a fost un adevarat chin, se uitau toti la mine cum ma taram:)) Cea mai amuzanta faza a fost cand m-am intalnit pe drum cu o fetita de mana cu taticul aferent. A asteptat sa treaca de mine si apoi a intrebat, suficient de tare incat sa aud, „Dar de ce merge fata cu sireturile dezlegate?”… Asa ca m-am intors si i-am spus: „Ma dor toate oasele, nu pot sa ma aplec sa le leg!”:)) The father’s face, absolutely priceless!:))): „Eh, ai aflat de ce:))…”
Daca mersul pe jos face piciorul frumos, inseamna ca dupa 42km poti deveni urmatorul model Jimmy Choo:)
Daca vreau poze oficiale, trebuie sa alerg mai repede:))

The END!

Stiu ca performanta mea, comparata cu rezultatele celorlalti participanti, este destul de slaba. Totusi, vine de la o persoana care la probele de rezistenta din scoala se invinetea la fata:) Si n-am abandonat! Asa ca, in mod evident, e loc de mai bine!:D Tocilari de pretutindeni, hai la maraton!:)) Sau macar la un semimaraton… Sau la cross!… Sau in Herastrau la o tura de parc!:))

Au mai scris despre asta:

Loredana – Ecomarathon 2013
Andrei – EcoMarathon

5 comentarii

  1. Tov. Bush said,

    trebuia sa mergi si la Cross-ul Regal🙂

  2. jon said,

    Felicitări!🙂
    Frumoasă și relatarea, mai că m-ai convins să mă antrenez și eu pentru unul :))

    • sidryane said,

      Eu ma asteptam sa-mi spui deja ca te-ai dus sa faci o tura de Herastrau:)

  3. Trail running 2013 | Propozitii... aparent cu sens... said,

    […] Si pentru ca la un moment dat chiar nu mai conta ce timp urma sa scoatem. Dar cea mai muncita? Ecomarathon, clar. Pentru ca mai bine de trei sferturi din cursa nu ma gandeam decat sa abandonez si totusi am […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: